Începuturile învăţământului în comuna Făureşti datează încă din prima jumătate a secolului al XX-lea. Din cercetarea documentelor de arhivă rezultă că şcoala din satul Făureşti a fost înfiinţată în anul 1836.
        La început copii învăţau carte pe lângă biserici, deprinzând meşteşugul scrisului, cititului şi socotitului sub îndrumarea preoţilor. la început scrisul se făcea pe  panochide cu beţe ascuţite (panochidele erau din scândură pe care se aplica un strat de ceară), apoi s-a folosit lada de nisip, iar începând cu 1850 s-a introdus tăbliţa de ardezie.
         Din dosarul - document al Şcolii Făureşti reiese clar că anul începerii învăţământului în satul Făureşti este 1836 şi că primul învăţător a fost Păun Roşculescu  din satul Boghea care a urmat cursurile de învăţător la Rm. Vâlcea.
           Învăţământul a funcţionat neîncetat până în anul 1848 când din cauza revoluţiei cursurile au încetat pentru moment. Prin Legea Învăţământului aprobată de Al. I. Cuza, învăţământul românesc se reorganizează în învăţământul primar - 4 ani - obligatoriu şi gratuit, secundar de 7 ani şi universitar de 3 ani.
             La început se învăţa numai pe timp de iarnă în diferite case particulare lipsind localurile proprii de şcoală.
             În anul 1906 a fost dat în folosinţă primul local cu două săli de clasă construit din cărămidă. Apoi în anul 1936 a fost construit un nou local de şcoală, tip cu patru săli de clasă, iar în anul 1966 localul nou de cinci săli de clasă, toate aceste localuri există şi astăzi.
           Prin reforma învăţământului din 1948 pe lângî Şcoala Făureşti a luat fiinţă Gimnaziul cu clasele V - VII care a deservit până în 1956 şi comunele din jur: Râmeşti - Beica, Laloşu, Goruneşti, Diculeşti.
         Dintre dascălii care au muncit cu dărnicie şi pasiune pentru dezvoltarea învăţământului în satul Făureşti amintim pe învăţătorul Mihail Popescu, care a funcţionat ca titular între anii 1883-1927, învăţătorul Popescu Ion, fiul, sau Dumitrescu Mihai, Harabagiu Cristofir şi profesorii Diaconeasa Nicolae, Pârlac Mihail şi Grigorescu Horia.